Music Club 18 ianuarie 2024
Rock-ul românesc, o entitate vibrantă și în continuă schimbare, reflectă evoluția culturală și socială a țării. De la începuturile sale în anii ’70 până în prezent, acest gen muzical a devenit un canal expresiv al emoțiilor și al aspirațiilor societății românești.
În cele ce urmează vrem să aducem în atenția ta câteva trupe rock fenomen, care încă fac senzație și astăzi.
1. Phoenix
Phoenix, una dintre cele mai emblematice și longevive formații rock din România, a traversat peste șase decenii de evoluție muzicală și a lăsat o amprentă puternică în istoria muzicii românești. Fondată în 1962 de către chitaristul și solistul vocal Nicolae Covaci, Phoenix și-a început parcursul în Cluj-Napoca, punând bazele unui sound inovator care îmbina rock-ul progresiv cu elemente specifice muzicii tradiționale românești.
Formația a cunoscut o serie de transformări de-a lungul anilor, iar componența actuală include membri cu contribuții semnificative la evoluția și continuitatea trupei.
- Nicolae Covaci, liderul carismatic și fondatorul trupei, este prezent în componența Phoenix de la înființare și până în prezent, aducând chitara sa distinctivă și vocea inconfundabilă în universul muzical al formației.
- Cristian Gram, chitarist și vocalist, s-a alăturat Phoenix-ului în 2004 și a devenit un element esențial al sunetului trupei. Cu abilități muzicale remarcabile, Gram a contribuit la consolidarea trupei și la diversificarea paletelor sonore ale pieselor Phoenix.
- Costin Adam, solist vocal și voce, a adus o nouă energie și expresivitate în sfera vocală a formației odată cu intrarea sa în Phoenix în 2014. Prezența sa charismatică pe scenă și contribuțiile sale artistice au adus o perspectivă proaspătă în evoluția trupei.
- Flavius Hosu, responsabil de baterie și percuție din 2014, a adus ritmuri complexe și pulsante în creațiile Phoenix. Cu o tehnică solidă și o pasiune evidentă pentru muzică, Hosu și-a consolidat poziția în nucleul formației.
- Vladimir Săteanu, chitară bas și voce, și Lavinia Săteanu, cu vioara sa, au completat cu măiestrie echipa Phoenix începând din 2016 și, respectiv, 2017. Aportul lor muzical a adus noi straturi de profunzime și versatilitate în sunetul trupei, evidențiind o abordare eclectică și armonioasă a instrumentelor.
De-a lungul istoriei sale, Phoenix a navigat prin diferite perioade muzicale și a explorat diverse influențe, de la rock progresiv la folclor românesc și experimente sonore. Albumul emblematic “Cantafabule” (1975) reprezintă o culme a creativității lor, integrând mitologie românească și muzică progresivă într-o sinteză unică.
Formația a fost, de asemenea, martoră a unor schimbări sociale semnificative, precum Revoluția din 1989, când unii dintre membrii săi au rămas în România și au fondat proiecte precum Pasărea Colibri. În perioada post-revoluționară, Phoenix a continuat să evolueze, să concerteze și să inspire noi generații de fani.
Cu o carieră impresionantă și o identitate sonoră distinctivă, Phoenix rămâne o forță vitală în peisajul muzical românesc. Prin capacitatea sa de a reinventa și de a îmbina elemente diverse în creațiile sale, trupa a reușit să se mențină în centrul atenției și să influențeze multiple generații de ascultători.
Cu membrii actuali, Phoenix continuă să scrie capitole noi în povestea sa muzicală, păstrând vie flacăra muzicii rock românești.
2. Holograf
Holograf, formația românească de muzică rock înființată în 1977 la București de către muzicianul Mihai Pocorschi, a devenit una dintre cele mai de succes trupe din România, marcând scena muzicală cu hituri care au rezonat pe parcursul a peste patru decenii.
Cu un parcurs muzical remarcabil, Holograf a trecut printr-o serie de schimbări în componență și stil, adaptându-se la evoluțiile din industria muzicală.
În perioada anilor 1990, Holograf și-a reinventat stilul, trecând către un rock modern, și a continuat să lanseze albume care au captivat audiența din România. Printre hiturile lor notabile se numără “Umbre pe cer,” “Singur pe drum,” “Ochii tăi,” “Banii vorbesc,” “Dincolo de nori,” “Ți-am dat un inel,” și multe altele, care au devenit repede imnuri muzicale pentru fani.
De-a lungul decadelor, Holograf a fost alcătuită din peste 20 de muzicieni talentați, iar membrii lor au evoluat, aducând contribuții semnificative la sunetul și identitatea formației. Dan Bittman, care s-a alăturat formației în 1985, a devenit fața vocală iconică a trupei și a continuat să-și urmeze și cariera solo. Desigur, membrii precum Nuțu Olteanu, Antoniu Furtună, sau Emil Soumah au fost și ei factori importanți în evoluția și succesul trupei.
În ciuda unor zvonuri despre despărțirea lor în 2015, Holograf a continuat să fie activă și să concerteze, confirmând astfel statutul său de formație semnificativă în peisajul muzical românesc. Turneele lor lungi au continuat să atragă public numeros, demonstrând că pasiunea pentru muzică și susținerea fanilor rămân neclintite.
Discografia impresionantă a Holograf include materiale audio și video, cu albume de studio, albume din concert, single-uri și maxi-single-uri, compilații și materiale video.
Cu albumul lor de debut, “Holograf 1,” lansat în 1983, trupa a început o călătorie muzicală care a continuat cu lansarea unor opere notabile precum “Banii vorbesc,” “Stai în poala mea,” și “Life Line.”
Astfel, Holograf a rămas un pilon al muzicii rock românești, aducând bucurie și emoție publicului său și continuând să influențeze noile generații de fani. Cu fiecare apariție pe scenă și cu fiecare album lansat, Holograf își consolidează locul în istoria muzicii românești, oferind audienței o experiență muzicală memorabilă și autentică.
3. Cargo
Cargo, formația românească de muzică rock, a fost fondată la Timișoara în data de 27 aprilie 1985 de către chitaristul Adrian Bărar. În componența sa inițială, trupa includea membri precum:
- Carol Bleich (baterie)
- Octavian Iepan (chitară)
- Tibi Gajdo (chitară bas)
- Dinel Tollea (clape)
- Nae Ionel Tarnotzi (voce)
- Adrian Bărar (chitară).
Cu toate că au avut schimbări frecvente de componență și înregistrări care nu au fost lansate, Cargo a devenit cunoscută în 1989 când l-a cooptat pe solistul Leo Iorga și au început să susțină concerte în țară.
În 1989, Leo Iorga a fost împrumutat pentru un turneu în U.R.S.S. de către Compact, iar Ovidiu Ioncu, poreclit “Kempes,” a fost descoperit în urma unui concurs pentru postul de vocalist. Cargo a avut apoi un turneu pe litoral în 1989 și în 1990 în Iugoslavia și Franța, unde au înregistrat materialul pentru primul lor disc.
Primul album, “Povestiri din gară,” a fost lansat în 1992, conținând 9 piese și prezentându-l pe Ramon Radosav la vioară.
În ciuda succesului inițial, trupa a avut de înfruntat și momente dificile. În 1995, la scurt timp după lansarea celui de-al doilea album, “Destin,” Kempes a avut un grav accident de motocicletă. Un concert caritabil, la care au participat și alți artiști, a fost organizat pentru a-i sprijini recuperarea.
Cargo a continuat să evolueze, cu schimbări în componență și lansarea altor albume notabile precum “Spiritus Sanctus” în 2003. În 2007, au lansat un album “best of” intitulat “XXII,” care includea 22 de piese, unele reînregistrate cu Adrian Igrișan la voce.
În anii următori, trupa a continuat să activeze și să lanseze noi piese, precum “Nu mă lăsa să-mi fie dor” și “A cincea dimensiune.” În 2017, au lansat “Cargo vinyl,” un album dedicat colecționarilor, iar în 2018 au prezentat piesa “Românie, te strig!” cu ocazia ‘Micii Uniri.’
În martie 2021, Adrian Bărar, fondatorul și chitaristul trupei, a decedat la vârsta de 61 de ani în urma infecției cu COVID-19. Trupa a continuat să funcționeze cu membri precum Adrian Igrișan (voce, chitară), Octavian Pilan (baterie), Ionut Carja (clape), Alin Achim (bas), și David Cristian (chitară).
Cargo și-a consolidat poziția ca una dintre cele mai reprezentative formații de rock din România, având o discografie bogată și contribuind semnificativ la scena muzicală autohtonă.
4. IRIS
Istoria formației Iris este impresionantă, acoperind o perioadă de peste trei decenii, în care trupa a trecut prin numeroase transformări, menținându-și totuși principiile și fidelitatea față de fanii săi.
Înființată în 1977 la București, prima componență a trupei a inclus pe:
- Nuțu Olteanu (chitară, vocal)
- Emil Lechințeanu (chitară bas)
- Nelu Dumitrescu (baterie).
Cu timpul, au avut loc schimbări semnificative în componența formației, dar una dintre cele mai reprezentative perioade a fost cea cu chitariștii Nuțu Olteanu și Adrian Ilie, avându-l ca solist vocal pe Cristi Minculescu.
În anii ’80, după desprinderea unor membri care au format alte trupe notabile, precum Voltaj și Incognito, a avut loc un “transfer” spectaculos la Holograf, cu membrii precum Nuțu Olteanu, Marti Popescu și Dan Bittman.
Componența formației a variat de-a lungul anilor, dar în perioada 1989–1994, membrii principali ai trupei erau Ion „Nelu” Dumitrescu (baterie), Cristian Minculescu (voce), Doru „Boro” Borobeică (chitară bas), Valter Popa (chitară) și Dan Alex Sârbu (chitară).
În anii 2000, formula a inclus pe Valter Popa (chitară), Ion „Nelu” Dumitrescu (baterie), Doru „Boro” Borobeică (chitară bas), Cristian Minculescu (voce), cu Relu Marin (clape) ca invitat permanent.
Începând din septembrie 2012, Cristi Minculescu a părăsit formația, fiind înlocuit de Tony Șeicărescu, iar mai târziu de Rafael. În 2015, Minculescu s-a întors în trupă, dar în 2017 el, împreună cu Valter Popa și Doru Borobeică, au părăsit din nou formația. În 2020, Minculescu și ceilalți doi membri au obținut în instanță dreptul de a folosi numele de Iris.
Formația a avut numeroase realizări de-a lungul carierei, inclusiv apariții discografice notabile, concerte aniversare și colaborări cu artiști internaționali, precum membrii Uriah Heep. Iris a fost decorată cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler în 2007, iar în 2009 au susținut un mare concert la Sala Polivalentă din București după operația de transplant de ficat a lui Cristi Minculescu.
În ultimii ani, formația a trecut prin noi schimbări de componență și a continuat să evolueze, lansând în 2018 albumul “Lumea toată e un circ,” primul fără vocea lui Cristi Minculescu.
Iris a continuat să aibă un impact semnificativ în scena muzicală românească, demonstrând rezistență și adaptabilitate de-a lungul decadelor.
5. Timpuri Noi
Timpuri Noi este o formație românească de muzică rock, fondată în 1983 la București. Inițial, trupa a fost underground din cauza versurilor subversive, fiind interzisă la radio și TV în perioada comunistă. După căderea regimului comunist în 1989, Timpuri Noi a devenit populară în anii 1994-1995, participând la festivaluri și cântând în deschidere pentru artiști internaționali.
În 1997, au colaborat cu Pro TV pentru videoclipul „Maricica”, exprimând poziția vizavi de intrarea României în NATO. După schimbarea casei de discuri la MediaPro Music, au lansat albumul “Basca abundenței” în 1998.
Formația s-a despărțit în 2001 din cauza divergențelor financiare. Membrii au avut proiecte separate, iar în 2004, Artan s-a întors la Timpuri Noi. Trupa a revenit în 2006 cu albumul “Back in Business”. În 2009, Artan a părăsit formația, iar Timpuri Noi a continuat cu alți membri.
În 2010, s-au relansat cu o nouă componență, iar în 2012 au lansat albumul “Deschide-ți mintea!”. În 2015, au început să susțină concerte alături de Partizan.
Componența trupei a suferit modificări de-a lungul anilor, cu membrii precum Dan Iliescu, Adrian Pleșca (Artan), Tică Alexe, Vlady Săteanu, Andrei Bărbulescu, Florin Tuligă, Felix Sfura, Sabin Penea, Alex Vâșcan și Vlad Apotrosoaei.
6. Vama Veche
Vama Veche, o trupă de muzică rock din România, s-a înființat în septembrie 1996, avându-i printre membrii fondatori pe:
- Traian Bălănescu (claviaturi)
- Liviu Mănescu (chitară bas)
- Tudor Chirilă (vocal).
- Ionel “Tase” Tănase (baterie) – a fost alături de trupă doar pentru primul album, “Nu am chef azi” (1998), fiind înlocuit mai apoi de Răzvan “Lapi” Lupu.
Vama Veche a lansat albume notabile, precum “Vama Veche” (1999) și “Am să mă întorc bărbat” (2002), acesta din urmă fiind un album conceptual care a stârnit controverse la momentul lansării. Acest album a marcat debutul chitaristului Eugen Caminschi în componența trupei.
În toamna anului 2006, formația s-a destrămat, iar unii membri au intentat procese colegilor lor rămași sub numele de Vama pentru încălcarea drepturilor de autor asupra pieselor Vama Veche. O hotărâre a ICCJ din martie 2010 a interzis formației Vama să interpreteze piesele compuse de membrii Vama Veche fără consimțământul acestora.
În vara anului 2010, cele două trupe formate în urma despărțirii din 2006, Vama și Trupa Veche, au ajuns la un acord cu privire la interpretarea cântecelor din repertoriul formației Vama Veche, permițând ambelor trupe să le interpreteze.
- Formația Vama a fost înființată de Tudor Chirilă în 2006, imediat după destrămarea trupei Vama Veche. Componența actuală include pe Tudor Chirilă (vocal), Eugen Caminschi (chitară), Gelu Ionescu (claviaturi), Lucian Cioargă (baterie) și Dan Lucian (chitară bas).
- Trupa Veche este o formație rock fondată de foștii membri rămași din trupa Vama Veche, cu membri precum Traian Bălanescu (claviaturi, pian), Liviu Mănescu (chitară bas), Răzvan Lupu „Lapi” (baterie), Doru Cincă (baterie), Bogdan Sandu (chitară) și Bogdan Olaru (vocal).
7. Celelalte Cuvinte
Celelalte Cuvinte, formație de muzică rock din Oradea, a fost înființată în decembrie 1981 la Timișoara și este în continuare activă.
Trupa și-a făcut debutul în decembrie 1981 și a explorat diverse genuri muzicale de-a lungul carierei sale, de la heavy metal, prezent în albumul Armaghedon, până la doom metal, influențe regăsite și în albumul Destin al trupei Cargo, sau rock alternativ, prezent în albumul Ispita.
În 2008, Celelalte Cuvinte a lansat albumul Stem, fiind prima formație din România care a oferit fanilor posibilitatea de a asculta piese înainte de lansare, pe pagina lor de Myspace.
Considerată prima trupă românească care a atras atenția publicului cunoscător de muzică elaborată după plecarea trupei Phoenix din țară, Celelalte Cuvinte a ocupat un loc important în underground-ul rockului românesc, mai ales prin albumul Armaghedon.
În 2011, trupa a sărbătorit 30 de ani de activitate printr-un turneu aniversar, iar în 2016–2017 și 2018–2019 au susținut turnee pentru a aniversa 35, respectiv 30 de ani de la lansarea “albumului cu pătrățele”.
Concertând pro bono la Festivalul FânFest în 2013, în cadrul campaniei „Salvați Roșia Montană”, trupa a lansat în 2014 albumul live acustic “Trup și suflet”. În 2019, au lansat dublul album “Electric Live”, iar în 2020, Tiberiu Pop a părăsit formația, fiind înlocuit de Marius (fiul lui Călin Pop) la chitară și voce.
La patru decenii de activitate, trupa continuă să ofere concerte și să pregătească un nou material discografic intitulat “Lumea asta”, lansat în martie 2023. Călin Pop a descris albumul ca fiind “deloc departe de vremurile vechi, rock metal cu anumite sonorități mai proaspete”.
8. Trooper
Trooper, formație românească de muzică heavy metal originară din Târgoviște, și-a început istoria în octombrie 1995, fondată inițial sub numele de Megarock și apoi White Wolf. Numele final, Trooper, a fost preluat de la piesa “The Trooper” a celebrilor Iron Maiden.
În 1996, trupa a debutat în formula de patru membri, dar, simțind nevoia unei a doua chitare, Ispas Gabriel s-a alăturat formației. În 1997, au lansat un prim demo intitulat “Trooper’s demo”. Gabriel a fost ulterior înlocuit de Radu “Schija” Pites, iar în 1999 au avut loc alte schimbări de componență, cu Ionuț “John” Covalciuc preluând poziția lui Ionuț Fleancu la tobe și Laurențiu Popa înlocuindu-l pe Radu Pites.
În 2001, au înregistrat un demo intitulat “Trooper 2001” și au început o nouă serie de concerte. În 2002, au lansat un EP care conținea versuri în română, și în octombrie același an, au lansat primul lor album de studio, simplu intitulat “I”.
Între 2002 și 2004, Trooper a fost activ în concerte și festivaluri, inclusiv la “Super Metal Live”, unde au obținut premii notabile. În 2003, au debutat la emisiunea lui Florin Călinescu și au concertat alături de trupe importante precum Sepultura și Prodigy.
În 2004, au început să lucreze la al doilea album de studio, numit “Desant”, dar din cauza unor probleme tehnice, materialul a fost pierdut și au decis să îl ofere gratuit pentru download pe site-ul lor. În 2006, au lansat un EP intitulat “Gloria – Tribut pentru Iris”, un omagiu adus formației Iris.
Al treilea album de studio, “Electric”, a fost înregistrat în 2006 și lansat în 2007. În 2008, trupa a lansat albumul “Rock’n’Roll Pozitiv”, care a câștigat premii la diverse categorii de rock. În 2010, au lansat albumul live “15” și, în 2011, au început să lucreze la un nou album de studio.
De-a lungul carierei, Trooper a desfășurat numeroase concerte și a deschis scena pentru trupe internaționale precum Iron Maiden, Manowar, Scorpions, Judas Priest și Whitesnake.
9. Bucovina
Bucovina este o formație de folk metal tradițional din România, înființată în 2000 de Crivat și fostul basist Harbard. Inițial, bateristul trupei a fost înlocuit cu Mishu, devenind ulterior un membru permanent al formației.
După plecarea lui Harbard, Bucovina a intrat într-o perioadă de pauză, iar Crivat și Mishu s-au implicat într-un nou proiect deathgrind numit Vena Cava.
În 2005, Bucovina s-a întors pe scena metalului și a fost primită cu entuziasm de către fanii genurilor folk, viking și pagan metal. Paolo Cito, un basist brazilian, s-a alăturat trupei, dar ulterior a decis să părăsească formația și să se mute în Suedia. Actualul basist, Becks (Tudor), a devenit membru al formației.
Primul album al Bucovinei, “Ceasul Aducerii-aminte”, a fost compus în colaborare cu Paolo Cito și a fost lansat în vara anului 2006 la casa de discuri Lupii Daciei. Trupa este cunoscută pentru explorarea folclorului românesc și a valorilor dacice, fiind printre puținele formații care abordează acest stil.
Debutul lor a fost bine primit de public, iar formația lucrează în prezent la al doilea album, concentrându-se mai mult pe muzica folk tradițională și având un concept teoretic și muzical mai puternic.
Unul dintre cele mai memorabile concerte ale Bucovinei a avut loc la festivalul Rock N Iasi Indoor 2007, în noiembrie 2007, unde au cântat în deschiderea formațiilor Arkona și Moonsorrow.
10. Vița de vie
Cu începutul în 1996, trupa a înregistrat primul demo în studioul lui Adrian Ordean, unde a primit numele “Vița de Vie”. Albumul lor de debut, „Rahova”, a fost lansat în 1997 sub egida Zone Records. În 1998, formația a participat la Turneul Hollywood Rock Tour alături de trupe consacrate precum Holograf și Timpuri Noi.
În 1999, Vița de Vie a avut un impact semnificativ în industria muzicală românească cu lansarea albumului „Fenomental” pe casetă audio și videoclipul piesei „Basul și cu toba mare”. Albumul a fost reeditat pe CD în 2000, incluzând și videoclipul. În același an, au lansat videoclipul „Vino la mine”, iar formația a primit premiul Otto pentru cea mai bună formație acordat de revista Bravo. Împreună cu Timpuri Noi, au lansat albumul „Lucky Nights Live”.
Albumul „Exxtra” a fost lansat în 2001, conținând colaborări cu Șuie Paparude, Paraziții, Ganja și K-Gula. Acest album a prezentat influențe rap, evidențiate și de avertismentul de pe coperta CD-ului: «ATENȚIE – Conține cuvinte tari». În 2002, trupa a primit premiul UPFR pentru „Cel mai bun album alternativ” pentru „Exxtra”. Au lansat albumul „Doi” și videoclipul „Visare”.
În 2004, au lansat „9704”, un album care cuprinde cele mai bune piese de pe primele 4 albume și o piesă nouă intitulată „Îmi pasă”. Trupa a primit premiul „MTV Best Live” în 2004 și 2005. În 2005, au concertat pro bono la festivalul FânFest, Roșia Montană, în cadrul campaniei „Salvați Roșia Montană”.
Trupa s-a implicat în campania socială „Deschide-ți inima” împotriva discriminării persoanelor afectate de virusul HIV în 2006. În 2007, au lansat albumul „Egon” și campania „Îmi pasă” pentru Asociația UpDown, înființând și casa de discuri VdV Music.
Albumul „Fetish” a fost lansat în colaborare cu Gazeta Sporturilor, având un concert de lansare în martie 2010. În aprilie 2012, Sorin Dănescu, clăparul și co-fondatorul trupei, a părăsit formația.
În ciuda provocărilor și schimbărilor din industria muzicală, rock-ul românesc persistă ca un element definitoriu al identității culturale. Prin diversitatea sa, acest gen muzical continuă să îmbogățească și să conecteze comunitatea muzicală, reprezentând un voal sonor pentru experiențele și povestea poporului român.
